Legea administratiei publice locale

 

LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001  –  Legea administratiei publice locale

     CAP. I
    Dispoziţii generale

    SECŢIUNEA 1
    Regimul general al autonomiei locale

     ART. 1
    (1) Prezenta lege reglementeazã regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea admnistraţiei publice locale.
    (2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) activitãţi de administraţie social-comunitarã – acţiunile prin care se concretizeazã relaţia autoritãţilor administraţiei publice locale cu asociaţiile de proprietari de pe raza unitãţii administrativ-teritoriale;
    b) aglomerãri urbane – asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã constituite pe bazã de parteneriat între municipii, altele decât cele prevãzute la lit. j), şi oraşe, împreunã cu localitãţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţã;
    c) asociaţii de dezvoltare intercomunitarã – structurile de cooperare cu personalitate juridicã, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unitãţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
    d) autoritãţi deliberative – consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
    e) autoritãţi executive – primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean;
    f) consilii locale – consilii comunale, orãşeneşti, municipale şi consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
    g) organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes local sau judeţean – denumirea genericã ce include:
    1. instituţii publice şi servicii publice înfiinţate şi organizate prin hotãrâri ale autoritãţilor deliberative, denumite în continuare instituţii şi servicii publice de interes local sau judeţean;
    2. societãţi comerciale şi regii autonome înfiinţate sau reorganizate prin hotãrâri ale autoritãţilor deliberative, denumite în continuare societãţi comerciale şi regii autonome de interes local sau judeţean;
    3. asociaţii de dezvoltare intercomunitarã;
    4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordã servicii sociale în condiţiile prevãzute de lege;
    5. asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publicã, în condiţiile legii;
    6. operatori de servicii comunitare de utilitãţi publice locale sau judeţene;
    h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor – sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale cãror delimitare şi organizare se fac prin lege;
    i) unitãţi administrativ-teritoriale – comune, oraşe şi judeţe; în condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii;
    j) zonã metropolitanã – asociaţia de dezvoltare intercomunitarã constituitã pe bazã de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi unitãţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediatã.
     ART. 2
    (1) Administraţia publicã în unitãţile administrativ-teritoriale se organizeazã şi funcţioneazã în temeiul principiilor descentralizãrii, autonomiei locale, deconcentrãrii serviciilor publice, eligibilitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale, legalitãţii şi al consultãrii cetãţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
    (2) Aplicarea principiilor prevãzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
     ART. 3
    (1) Prin autonomie localã se înţelege dreptul şi capacitatea efectivã a autoritãţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, treburile publice, în condiţiile legii.

    (2) Acest drept se exercitã de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autoritãţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

    (3) Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitãţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altã formã de participare directã a cetãţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
    (4) Prin colectivitate localã se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialã.
     ART. 4
    (1) Autonomia localã este numai administrativã şi financiarã, fiind exercitatã pe baza şi în limitele prevãzute de lege.
    (2) Autonomia localã priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, dupã caz.
     ART. 5
    (1) Autoritãţile administraţiei publice locale exercitã, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate.
    (2) Autonomia localã conferã autoritãţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sã aibã iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autoritãţi publice.
     ART. 6
    (1) Raporturile dintre autoritãţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autoritãţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãţii, responsabilitãţii, cooperãrii şi solidaritãţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.
    (2) În relaţiile dintre autoritãţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altã parte, nu existã raporturi de subordonare.
     ART. 7
    Descentralizarea competenţelor cãtre autoritãţile administraţiei publice locale se face cu respectarea principiilor şi regulilor prevãzute de Legea-cadru a descentralizãrii.*)

     ART. 8
    (1) Autoritãţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricãrei decizii, structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
    (2) Structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale sunt:
    a) Asociaţia Comunelor din România;
    b) Asociaţia Oraşelor din România;
    c) Asociaţia Municipiilor din România;
    d) Uniunea Naţionalã a Consiliilor Judeţene din România;
    e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
     ART. 9
    (1) În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritãţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administreazã şi le utilizeazã pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
    (2) Resursele financiare de care dispun autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sã fie corelate cu competenţele şi cu atribuţiile prevãzute de lege.
     ART. 10
    Autoritãţile administraţiei publice locale administreazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publicã sau privatã ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
     ART. 11
    (1) Douã sau mai multe unitãţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autoritãţilor lor deliberative şi executive, sã coopereze şi sã se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitarã, cu personalitate juridicã, de drept privat şi de utilitate publicã. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã sunt de utilitate publicã, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 246/2005.
    (2) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã se constituie în condiţiile legii, în scopul realizãrii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizãrii în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerãrile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritãţile deliberative şi executive de la nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale componente îşi pãstreazã autonomia localã, în condiţiile legii.
    (3) Unitãţile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autoritãţilor lor deliberative şi executive, sã coopereze şi sã se asocieze şi cu unitãţi administrativ-teritoriale din strãinãtate, în condiţiile legii, prin hotãrâri ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene, dupã caz.
    (4) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, unitãţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
     ART. 12
    (1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã se finanţeazã prin contribuţii din bugetele locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condiţiile legii.
    (2) Guvernul sprijinã asocierea unitãţilor administrativ-teritoriale prin programe naţionale de dezvoltare. Aceste programe sunt finanţate anual prin bugetul de stat şi sunt prevãzute distinct în cadrul bugetului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative*), în condiţiile legii privind finanţele publice locale.
    (3) Consiliile judeţene pot iniţia şi derula programe judeţene de dezvoltare, finanţate din bugetul local al judeţului şi prevãzute distinct în cadrul acestuia.

     ART. 13
    (1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã sunt conduse de un consiliu de administraţie compus din reprezentanţi ai unitãţilor administrativ-teritoriale componente, desemnaţi de consiliul local sau de consiliul judeţean, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la propunerea consilierilor locali sau judeţeni, dupã caz.
    (2) Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte ales cu votul majoritãţii membrilor sãi.
    (3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administraţie poate înfiinţa un aparat tehnic, finanţat din resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitarã.
    (4) Organizarea şi modul de funcţionare a consiliului de administraţie şi a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei de dezvoltare intercomunitarã, aprobate prin hotãrârile consiliilor locale, respectiv judeţene asociate.
     ART. 14
    Unitãţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonalã sau regionalã, în baza hotãrârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, dupã caz, în condiţiile legii.
     ART. 15
    (1) Unitãţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontierã pot încheia între ele înţelegeri de cooperare transfrontalierã cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile legii.
    (2) Unitãţile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformã, proiectele de înţelegeri de cooperare pe care acestea intenţioneazã sã le încheie cu unitãţile administrativ-teritoriale din alte ţãri, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau judeţene, dupã caz.
    (3) Prin înţelegerile de cooperare transfrontalierã pot fi create şi pe teritoriul României organisme care sã aibã, potrivit dreptului intern, personalitate juridicã. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competenţe administrativ-teritoriale.
    (4) Unitãţile administrativ-teritoriale care au încheiat înţelegeri de cooperare transfrontalierã au dreptul sã participe în alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita competenţelor ce le revin, potrivit legii.
     ART. 16
    (1) Iniţiativa unitãţilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unitãţi administrativ-teritoriale din strãinãtate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţionalã a unitãţilor administrativ-teritoriale va fi comunicatã Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative*).
    (2) Proiectele de înţelegeri de cooperare pe care unitãţile administrativ-teritoriale intenţioneazã sã le încheie cu unitãţi administrativ-teritoriale din alte ţãri vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau consiliile judeţene, dupã caz.
    (3) Avizele prevãzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii. În caz contrar se va considera cã nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judeţean interesat.
    (4) Responsabilitatea privind înţelegerile de cooperare încheiate de unitãţile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.

     ART. 17
    Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
     ART. 18
    Controlul administrativ şi controlul financiar al activitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale se exercitã în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege.
     ART. 19
    În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, autoritãţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigurã folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
     ART. 20
    (1) Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unitãţi administrativ-teritoriale în care se exercitã autonomia localã şi în care se organizeazã şi funcţioneazã autoritãţi ale administraţiei publice locale.
    (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
    (3) Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.
    (4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale cãror delimitare şi organizare se fac potrivit legii.
    (5) Autoritãţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritãţi exercitã atribuţiile prevãzute la art. 81 şi, respectiv, la art. 83, care se aplicã în mod corespunzãtor.
     ART. 21
    (1) Unitãţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridicã deplinã şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscalã şi ale conturilor deschise la unitãţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unitãţile bancare. Unitãţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.
    (2) În justiţie, unitãţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupã caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.
    (3) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoanã cu studii superioare juridice de lungã duratã din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un avocat care sã reprezinte interesele unitãţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autoritãţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.
    (4) Unitatea administrativ-teritorialã are dreptul sã beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecatã stabilite în baza hotãrârii instanţei de judecatã, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie este asiguratã de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean.
    (5) Despãgubirile primite de unitãţile administrativ-teritoriale în urma hotãrârilor pronunţate de instanţele de judecatã se constituie în venituri la bugetele locale. Despãgubirile pe care trebuie sã le plãteascã unitatea administrativ-teritorialã în urma hotãrârilor pronunţate de instanţa de judecatã şi rãmase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
     ART. 22
    Delimitarea teritorialã a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai dupã consultarea prealabilã a cetãţenilor din unitãţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeazã potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Autoritãţile administraţiei publice locale

     ART. 23
    (1) Autoritãţile administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orãşeneşti şi municipale, ca autoritãţi deliberative, şi primarii, ca autoritãţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevãzute de legea pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    (2) Consiliile locale şi primarii funcţioneazã ca autoritãţi ale administraţiei publice locale şi rezolvã treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.
     ART. 24
    În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale, orãşeneşti şi municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
     ART. 25
    Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publicã, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implicã exerciţiul autoritãţii de stat.
     ART. 26
    (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercitã în condiţiile legii.
    (2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvãrii consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autoritãţi a administraţiei publice locale.
    (3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizãrii unor noi unitãţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvãrii unor consilii, respectiv vacantãrii unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercitã mandatul numai pânã la organizarea urmãtoarelor alegeri locale generale.

     ART. 27
    În scopul asigurãrii autonomiei locale, autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul sã instituie şi sã perceapã impozite şi taxe locale, sã elaboreze şi sã aprobe bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în condiţiile legii.

     CAP. II
    Consiliile locale

    SECŢIUNEA 1
    Constituirea consiliului local

     ART. 28
    Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    

ART. 29

    (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numãrul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, raportat de Institutul Naţional de Statisticã la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precedã alegerile, dupã cum urmeazã:

────────────────────────────────────────────────────
  Numãrul locuitorilor comunei Numãrul
        sau ai oraşului consilierilor
────────────────────────────────────────────────────
   pânã la 1.500 -9
────────────────────────────────────────────────────
   între 1.501 şi 3.000 -11
────────────────────────────────────────────────────
   între 3.001 şi 5.000 -13
────────────────────────────────────────────────────
   între 5.001 şi 10.000 -15
────────────────────────────────────────────────────
   între 10.001 şi 20.000 -17
────────────────────────────────────────────────────
   între 20.001 şi 50.000 -19
────────────────────────────────────────────────────
   între 50.001 şi 100.000 -21
────────────────────────────────────────────────────
   între 100.001 şi 200.000 -23
────────────────────────────────────────────────────
   între 200.001 şi 400.000 -27
────────────────────────────────────────────────────
   peste 400.000 -31
────────────────────────────────────────────────────

    (2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri locali.

    (3) Numãrul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte în funcţie de numãrul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).

     ART. 30

(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, dupã îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006  privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de cãtre prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sãu, precum şi primarul, chiar dacã procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizatã.

    (2) Şedinţa este legal constituitã dacã participã cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceastã majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o nouã convocare de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
    (3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la aceastã ultimã convocare, din cauza absenţei, fãrã motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, dacã aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    (4) Ordinul prefectului prin care se declarã vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauzã la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea instanţei este definitivã şi irevocabilã.
    (5) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este consideratã motivatã dacã se face dovada cã aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a fãcut imposibilã prezenţa acestora, a unei deplasãri în strãinãtate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţã majorã.

     ART. 31
    (1) Lucrãrile şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstã consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
    (2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga duratã a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3-5 consilieri.
    (3) Comisia de validare examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier şi propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
    (4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constatã încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin fraudã electoralã, constatatã în condiţiile Legii privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    (5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabeticã, cu votul deschis al majoritãţii consilierilor prezenţi la şedinţã. Persoana al cãrei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participã la vot.

     ART. 31^1
    (1) Hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţã, de la comunicare.
    (2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţã în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã.

     ART. 32
    (1) Consilierii locali ale cãror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local urmãtorul jurãmânt în limba românã: "Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii şi sã fac, cu bunã-credinţã, tot ceea ce stã în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)… Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!"
    (2) Consilierii locali care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
    (3) Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formulã religioasã.
     ART. 33
    În cazul în care consilierul local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numãrul de consilieri locali se reduce sub jumãtate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
     ART. 34
    (1) Dupã validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurãmântul prevãzut la art. 32.
    (2) Consiliul local se declarã legal constituit, dacã majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurãmântul. Constituirea consiliului local se constatã prin hotãrâre, adoptatã cu votul majoritãţii consilierilor locali validaţi.
     ART. 35
    (1) Dupã declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sãi, prin hotãrâre adoptatã cu votul deschis al majoritãţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţã, pe o perioadã de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotãrârile adoptate de acesta.
    (2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numãrul consilierilor locali, prin votul majoritãţii consilierilor locali în funcţie.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile consiliului loca
l

     ART. 36
    (1) Consiliul local are iniţiativã şi hotãrãşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autoritãţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
    (2) Consiliul local exercitã urmãtoarele categorii de atribuţii:
    a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societãţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
    b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socialã şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
    c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
    d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãţeni;
    e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionalã pe plan intern şi extern.
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
    a) aprobã statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
    b) aprobã, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
    c) exercitã, în numele unitãţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzãtoare participaţiilor deţinute la societãţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
    (4) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
    a) aprobã, la propunerea primarului, bugetul local, virãrile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
    b) aprobã, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publicã localã prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unitãţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
    c) stabileşte şi aprobã impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
    d) aprobã, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
    e) aprobã strategiile privind dezvoltarea economicã, socialã şi de mediu a unitãţii administrativ-teritoriale;
    f) asigurã realizarea lucrãrilor şi ia mãsurile necesare implementãrii şi conformãrii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protecţiei mediului şi gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãţenilor.
    (5) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
    a) hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicã a comunei, oraşului sau municipiului, dupã caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
    b) hotãrãşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a comunei, oraşului sau municipiului, dupã caz, în condiţiile legii;
    c) avizeazã sau aprobã, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localitãţilor;
    d) atribuie sau schimbã, în condiţiile legii, denumiri de strãzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
    (6) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
    a) asigurã, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
    1. educaţia;
    2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socialã;
    3. sãnãtatea;
    4. cultura;
    5. tineretul;
    6. sportul;
    7. ordinea publicã;
    8. situaţiile de urgenţã;
    9. protecţia şi refacerea mediului;
    10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitecturã, a parcurilor, grãdinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
    11. dezvoltarea urbanã;
    12. evidenţa persoanelor;
    13. podurile şi drumurile publice;
    14. serviciile comunitare de utilitate publicã: alimentare cu apã, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termicã, iluminat public şi transport public local, dupã caz;
    15. serviciile de urgenţã de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
    16. activitãţile de administraţie social-comunitarã;
    17. locuinţele sociale şi celelalte unitãţi locative aflate în proprietatea unitãţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
    18. punerea în valoare, în interesul comunitãţii locale, a resurselor naturale de pe raza unitãţii administrativ-teritoriale;
    19. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) hotãrãşte acordarea unor sporuri şi altor facilitãţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
    c) sprijinã, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
    d) poate solicita informãri şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes local;
    e) aprobã construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilitãţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
    f) poate solicita informãri şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes local.
    (7) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
    a) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;
    b) hotãrãşte, în condiţiile legii, înfrãţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unitãţi administrativ-teritoriale din alte ţãri;
    c) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitãţi administrativ-teritoriale din ţarã sau din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune.
    (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau strãine cu merite deosebite titlul de cetãţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
    (9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
     ART. 37
    Persoanele împuternicite sã reprezinte interesele unitãţii administrativ-teritoriale în societãţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitarã şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotãrâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politicã de la ultimele alegeri locale.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Funcţionarea consiliului local

     ART. 38
    (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau catastrofã.
    (2) Consiliul local îşi exercitã mandatul de la data constituirii pânã la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
     ART. 39
    (1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
    (2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor consiliului.
    (3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unitãţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înainte şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odatã cu notificarea convocãrii, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
    (4) În caz de forţã majorã şi de maximã urgenţã pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndatã.
    (5) În invitaţia la şedinţã se vor preciza data, ora, locul desfãşurãrii şi ordinea de zi a acesteia.
    (6) Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţã locuitorilor comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
    (7) În comunele sau oraşele în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţã publicã şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
    (8) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei.
     ART. 40
    (1) Şedinţele consiliului local se desfãşoarã legal în prezenţa majoritãţii consilierilor locali în funcţie.
    (2) Prezenţa consilierilor locali la şedinţã este obligatorie. Cazurile în care absenţa este motivatã se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul local care absenteazã nemotivat de douã ori consecutiv este sancţionat, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.
     ART. 41
    Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţã, ales în condiţiile prevãzute la art. 35.
     ART. 42
    (1) Şedinţele consiliului local sunt publice.
    (2) Lucrãrile şedinţelor se desfãşoarã în limba românã.
    În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minoritãţi naţionale reprezintã cel puţin o cincime din numãrul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternã. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba românã. În toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba românã.
    (3) Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţã şi de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
    (4) Preşedintele de şedinţã, împreunã cu secretarul unitãţii administrativ-teritoriale îşi asumã, prin semnãturã, responsabilitatea veridicitãţii celor consemnate.
    (5) La începutul fiecãrei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, sã conteste conţinutul procesului-verbal şi sã cearã menţionarea exactã a opiniilor exprimate în şedinţa anterioarã.
    (6) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbãtute în şedinţã se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţã şi de secretar, dupã aprobarea procesului-verbal.
    (7) În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale afişeazã la sediul primãriei şi, dupã caz, pe pagina de internet a unitãţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei.
     ART. 43
    (1) Ordinea de zi a şedinţelor se aprobã de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate pânã la şedinţa urmãtoare, şi numai cu votul majoritãţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotãrâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacã acesta nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 44.
    (2) În cazul neaprobãrii ordinii de zi, în condiţiile prevãzute la alin. (1), nu se acordã indemnizaţia cuvenitã consilierilor locali pentru şedinţa respectivã.
     ART. 44
    (1) Proiectele de hotãrâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbãtute dacã nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 39 alin. (2) şi (4).
    (2) Dacã rapoartele prevãzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se considerã implicit favorabile.
     ART. 45
    (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptã hotãrâri, cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altã majoritate.
    (2) Se adoptã cu votul majoritãţii consilierilor locali în funcţie urmãtoarele hotãrâri ale consiliului local:
    a) hotãrârile privind bugetul local;
    b) hotãrârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
    c) hotãrârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
    d) hotãrârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeanã, regionalã, zonalã sau de cooperare transfrontalierã;
    e) hotãrârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanisticã a localitãţilor şi amenajarea teritoriului;
    f) hotãrârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritãţi publice, cu persoane juridice române sau strãine.
    (3) Hotãrârile privind patrimoniul se adoptã cu votul a douã treimi din numãrul total al consilierilor locali în funcţie.
    (4) Dacã bugetul local nu poate fi adoptat dupã douã şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfãşura pe baza bugetului anului precedent pânã la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (5) Consiliul local stabileşte ca unele hotãrâri sã fie luate prin vot secret. Hotãrârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevãzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.
    (6) Proiectele de hotãrâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetãţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitãţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
     ART. 46
    (1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotãrârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude pânã la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterilor consiliului local.
    (2) Hotãrârile adoptate de consiliul local cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constatã de cãtre instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusã de orice persoanã interesatã.
     ART. 47
    Hotãrârile consiliului local se semneazã de preşedintele de şedinţã, ales în condiţiile prevãzute la art. 35, şi se contrasemneazã, pentru legalitate, de cãtre secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţã lipseşte sau refuzã sã semneze, hotãrârea consiliului local se semneazã de 3-5 consilieri locali.
     ART. 48
    (1) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotãrârea în cazul în care considerã cã aceasta este ilegalã. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivatã, care va fi consemnatã în procesul-verbal al şedinţei.
    (2) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale va comunica hotãrârile consiliului local primarului şi prefectului de îndatã, dar nu mai târziu de 10 zile lucrãtoare de la data adoptãrii.
    (3) Comunicarea, însoţitã de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de cãtre secretar şi va fi înregistratã într-un registru special destinat acestui scop.
     ART. 49
    (1) Hotãrârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţã publicã, iar cele individuale, de la data comunicãrii.
    (2) Aducerea la cunoştinţã publicã a hotãrârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicãrii oficiale cãtre prefect.
     ART. 50
    În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor hotãrârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţã publicã şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective, iar cele cu caracter individual se comunicã, la cerere, şi în limba maternã.
     ART. 51
    (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivitãţii locale.
    (2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului şi al aparatului de specialitate, sã punã la dispoziţie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
    (3) Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, sã organizeze periodic întâlniri cu cetãţenii şi sã acorde audienţe.
    (4) Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi sã prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.
    (5) Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilitã în condiţiile legii.
    (6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueazã în îndeplinirea mandatului lor, în condiţiile legii.
    (7) Consiliul local poate hotãrî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevãzute la alin. (5) şi a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanţã cu posibilitãţile de finanţare.
     ART. 52
    La lucrãrile consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fãrã drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi persoanele interesate, invitate de primar.
     ART. 53
    (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezentaţi la şedinţele de consiliu de un delegat sãtesc.

    (2) Delegatul sãtesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sãteascã, convocatã cu cel puţin 15 zile înainte de primar. Alegerea delegatului sãtesc se desfãşoarã în prezenţa primarului sau a viceprimarului şi a minimum 2 consilieri desemnaţi prin hotãrârea consiliului local. Alegerea delegatului sãtesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenţi la aceastã adunare. La adunarea sãteascã pot participa toţi cetãţenii cu drept de vot şi domiciliul în satul respectiv.

    (3) La discutarea problemelor privind satele respective delegaţii sãteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
    (4) Delegatului sãtesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 51 alin. (5) şi (6).
     ART. 54
    (1) Dupã constituire consiliul local îşi organizeazã comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
    (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
    (3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.
    (4) Comisiile de specialitate analizeazã şi avizeazã proiectele de hotãrâre din domeniul lor de activitate.
    (5) Comisiile de specialitate lucreazã în plen şi iau hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor lor.
    (6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, respectându-se configuraţia politicã rezultatã în urma alegerilor locale.
    (7) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativã sau la iniţiativa primarului, dupã caz, comisii speciale de analizã şi verificare, pe perioadã determinatã. Componenţa comisiei speciale de analizã şi verificare, obiectivele şi perioada de desfãşurare a activitãţilor acesteia se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local. Membrii comisiei acţioneazã în limitele stabilite prin hotãrâre.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Dizolvarea consiliului local

     ART. 55
    (1) Consiliul local se dizolvã de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvã de drept:

    a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de douã luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;
    b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotãrâre;
    c) în situaţia în care numãrul consilierilor locali se reduce sub jumãtate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

    (2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altã persoanã interesatã poate sã sesizeze instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevãzute la alin. (1). Instanţa analizeazã situaţia de fapt şi se pronunţã cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotãrârea instanţei este definitivã şi se comunicã prefectului.

    (3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numãrul cetãţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unitãţii administrativ-teritoriale.
    (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevãzut la alin. (3) se suportã din bugetul local.
    (5) Referendumul local este organizat, în condiţiile legii, de cãtre o comisie numitã prin ordin al prefectului, compusã dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local şi al consiliului judeţean şi un judecãtor de la judecãtoria în a cãrei jurisdicţie se aflã unitatea administrativ-teritorialã în cauzã. Secretarul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
    (6) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local înceteazã înainte de termen dacã s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al voturilor valabil exprimate.
    (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupã caz, de la validarea rezultatului referendumului.
    (8) Pânã la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, potrivit competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
    (9) Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativã sau din iniţiativa primarului, dupã caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadã determinatã. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfãşurare a activitãţii acestora se stabilesc prin hotãrâri ale consiliilor locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Suspendarea mandatului de consilier local

     ART. 56
    (1) Mandatul de consilier local se suspendã de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunicã de îndatã de cãtre instanţa de judecatã prefectului care, prin ordin, constatã suspendarea mandatului.
    (2) Suspendarea dureazã pânã la încetarea situaţiei prevãzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunicã de îndatã consilierului local.
    (3) În cazul în care consilierul local al cãrui mandat a fost suspendat a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul la despãgubiri, în condiţiile legii.

     CAP. III
    Primarul şi viceprimarul

     ART. 57
    (1) Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţã de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
    (2) Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale.
    (3) Viceprimarul este ales cu votul majoritãţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.*)
—-
    *) Sintagma "membrilor acestuia" se referã la consilierii locali, membri ai consiliului local.

    (4) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotãrâre adoptatã cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numãrul consilierilor locali în funcţie.
    (5) Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunarã, ca unicã formã de remunerare a activitãţii corespunzãtoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintã baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determinã în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiazã de sporul de vechime în muncã şi nici de alte sporuri prevãzute de lege.
    (6) Durata mandatului constituie vechime în muncã şi în specialitatea studiilor absolvite.
    (7) Pe durata exercitãrii mandatului, viceprimarul îşi pãstreazã statutul de consilier local, fãrã a beneficia de indemnizaţia aferentã acestui statut.

     ART. 58

(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, în camera de consiliu a judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã comuna sau oraşul, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei, dupã îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

   (2) Invalidarea alegerii primarului se poate proununţa în cazurile prevãzute la art. 31 alin. (4).

     ART. 59
    (1) Rezultatul validãrii sau invalidãrii alegerii primarului se aduce la cunoştinţã prefectului şi se prezintã în şedinţa de constituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o şedinţã extraordinarã, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei.
    (2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la data invalidãrii sau, dupã caz, de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti, în condiţiile legii.
     ART. 60
    (1) Primarul depune în faţa consiliului local jurãmântul prevãzut la art. 32 alin. (1).
    (2) Primarul care refuzã sã depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept.
     ART. 61
    (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publicã.
    (2) Primarul asigurã respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului local; dispune mãsurile necesare şi acordã sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducãtori ai autoritãţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotãrârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
    (3) Pentru punerea în aplicare a activitãţilor date în competenţa sa prin actele normative prevãzute la alin. (2), primarul beneficiazã de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
    (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
    (5) Primarul conduce serviciile publice locale.
     ART. 62
    (1) Primarul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã în relaţiile cu alte autoritãţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori strãine, precum şi în justiţie.
    (2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfã în culorile drapelului naţional al României.
    (3) Eşarfa va fi purtatã, în mod obligatoriu, la solemnitãţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea cãsãtoriilor.
    (4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
     ART. 63
    (1) Primarul îndeplineşte urmãtoarele categorii principale de atribuţii:
    a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
    b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
    c) atribuţii referitoare la bugetul local;
    d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetãţenilor;
    e) alte atribuţii stabilite prin lege.
    (2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã şi de autoritate tutelarã şi asigurã funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor, referendumului şi a recensãmântului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), primarul:
    a) prezintã consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economicã, socialã şi de mediu a unitãţii administrativ-teritoriale;
    b) prezintã, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informãri;
    c) elaboreazã proiectele de strategii privind starea economicã, socialã şi de mediu a unitãţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobãrii consiliului local.
    (4) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), primarul:
    a) exercitã funcţia de ordonator principal de credite;
    b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
    c) iniţiazã, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unitãţii administrativ-teritoriale;
    d) verificã, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscalã a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
    (5) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), primarul:
    a) coordoneazã realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes local;
    b) ia mãsuri pentru prevenirea şi, dupã caz, gestionarea situaţiilor de urgenţã;
    c) ia mãsuri pentru organizarea executãrii şi executarea în concret a activitãţilor din domeniile prevãzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
    d) ia mãsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuãrii serviciilor publice de interes local prevãzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unitãţii administrativ-teritoriale;
    e) numeşte, sancţioneazã şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducãtorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
    f) asigurã elaborarea planurilor urbanistice prevãzute de lege, le supune aprobãrii consiliului local şi acţioneazã pentru respectarea prevederilor acestora;
    g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
    h) asigurã realizarea lucrãrilor şi ia mãsurile necesare conformãrii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protecţiei mediului şi gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãţenilor.
    (6) Pentru exercitarea corespunzãtoare a atribuţiilor sale, primarul colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
    (7) Numirea conducãtorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.
     ART. 64
    (1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelarã şi de ofiţer de stare civilã, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensãmânt, la organizarea şi desfãşurarea alegerilor, la luarea mãsurilor de protecţie civilã, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţioneazã şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales.
    (2) În aceastã calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducãtorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, dacã sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
     ART. 65
    Atribuţiile de ofiţer de stare civilã şi de autoritate tutelarã pot fi delegate şi secretarului unitãţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii.
     ART. 66
    (1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţã de judeţ pot înfiinţa, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
    a) maximum douã persoane, la oraşe şi municipii;
    b) maximum 4 persoane, la municipii reşedinţã de judeţ.

    (2) Personalul prevãzut la alin. (1) este numit şi eliberat din funcţie de cãtre primar.
    (3) Personalul prevãzut la alin. (1) îşi desfãşoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.
    (4) Atribuţiile personalului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a primarului.
     ART. 67

    (1) Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat demnitarului, poate înfiinţa, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde urmãtoarele funcţii de execuţie de specialitate: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal şi curier personal.
    (1^1) Numãrul maxim de posturi din cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti este de 13.

    (2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului Bucureşti se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 323/2006.
     ART. 68
    (1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunoştinţã publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.
    (2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
     ART. 69
    (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercitã pânã la depunerea jurãmântului de cãtre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi, calamitate naturalã, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
    (2) Mandatul primarului înceteazã de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în urmãtoarele situaţii:
    a) dacã acesta se aflã în imposibilitatea exercitãrii funcţiei datoritã unei boli grave, certificate, care nu permite desfãşurarea activitãţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
    b) dacã acesta nu îşi exercitã, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
    (3) În cazurile prevãzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
    (4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
    (5) Instanţa de contencios administrativ este obligatã sã se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã.
    (6) Data organizãrii alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4) sau de la data pronunţãrii hotãrârii instanţei, în condiţiile alin. (5).
     ART. 70
    
(1) Mandatul primarului înceteazã ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevãzute la art. 55 alin. (3)-(7).
    (2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de cãtre acesta a intereselor generale ale colectivitãţii locale sau a neexercitãrii atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercitã ca reprezentant al statului.
    (3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numãrul buletinului sau ale cãrţii de identitate şi semnãtura olografã ale cetãţenilor care au solicitat organizarea referendumului.
    (4) Organizarea referendumului trebuie sã fie solicitatã, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sã fie realizat în fiecare dintre localitãţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului.
     ART. 71
    (1) Mandatul primarului se supendã de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunicã de îndatã de cãtre instanţa de judecatã prefectului care, prin ordin, constatã suspendarea mandatului.
    (2) Ordinul de suspendare se comunicã de îndatã primarului.
    (3) Suspendarea dureazã pânã la încetarea situaţiei prevãzute la alin. (1).
    (4) Dacã primarul suspendat din funcţie a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzãtoare perioadei în care a fost suspendat.
    (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplicã şi viceprimarului.
     ART. 72
    (1) În caz de vacanţã a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupã caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritãţii consilierilor locali în funcţie.
    (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotãrâre, din rândul membrilor sãi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
    (3) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagã un consilier local care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, pânã la încetarea suspendãrii.
    (4) Dacã devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se pânã la alegerea unui nou primar. Data organizãrii alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar.

     CAP. IV
    Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului

     ART. 73
    Consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.
     ART. 74
    (1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se fac de conducãtorii acestora, în condiţiile legii.
    (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii.
     ART. 75
    Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucurã de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
     ART. 76
    (1) În raporturile dintre cetãţeni şi autoritãţile administraţiei publice locale se foloseşte limba românã.
    (2) În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritãţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternã şi vor primi rãspunsul atât în limba românã, cât şi în limba maternã.
    (3) În condiţiile prevãzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
    (4) Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localitãţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective, în condiţiile prevãzute la alin. (2).
    (5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba românã.
     ART. 77
    Primarul, viceprimarul, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structurã funcţionalã cu activitate permanentã, denumitã primãria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotãrârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivitãţii locale.

     CAP. V
    Administraţia publicã a municipiului Bucureşti

     ART. 78
    Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
     ART. 79
    (1) Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari.
    (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de preşedintele Tribunalului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi.
     ART. 80
    Autoritãţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritãţi deliberative, precum şi primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor, ca autoritãţi executive, alese în condiţiile legii pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
     ART. 81
    (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie, funcţioneazã şi pot fi dizolvate în condiţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplicã în mod corespunzãtor.
    (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercitã, în principal, urmãtoarele atribuţii:
    a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce şedinţele consiliului, precum şi un viceprimar; aceştia îşi pãstreazã calitatea de consilier;
    b) aprobã regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
    c) avizeazã studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionalã şi zonalã, în condiţiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
    d) aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobã contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
    e) aprobã, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate şi ale serviciilor publice de interes local.
    f) administreazã, în condiţiile legii, bunurile proprietate publicã sau privatã a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotãrârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
    g) hotãrãsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condiţiile legii;
    h) înfiinţeazã instituţii, societãţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice, precum şi pentru societãţile comerciale pe care le înfiinţeazã sau care se aflã sub autoritatea lor; numesc şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, conducãtorii instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local;
    i) aprobã, în condiţiile legii, planurile urbanistice zonale şi de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunicã Consiliului General al Municipiului Bucureşti; aprobã, în limitele competenţelor lor, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes local şi asigurã condiţiile necesare pentru realizarea lor, în concordanţã cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucureşti şi ale regulamentului aferent;
    j) asigurã, potrivit competenţelor lor, condiţiile necesare bunei funcţionãri a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sãnãtate, culturã, tineret şi sport, apãrarea ordinii publice, de interes local; urmãresc şi controleazã activitatea acestora;
    k) contribuie la organizarea activitãţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
    l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeazã activitatea Poliţiei Comunitare şi propune mãsuri de îmbunãtãţire a acesteia;
    m) acţioneazã pentru protecţia şi refacerea mediului, în scopul creşterii calitãţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitecturã, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale;
    n) contribuie la realizarea mãsurilor de protecţie şi asistenţã socialã, asigurã protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobã criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţeazã şi asigurã funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
    o) înfiinţeazã şi organizeazã târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigurã buna funcţionare a acestora;
    p) hotãrãsc, în condiţiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea sau asocierea cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţarã sau din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;
    q) hotãrãsc, în condiţiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau strãine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;
    r) asigurã libertatea comerţului şi încurajeazã libera iniţiativã, în condiţiile legii;
    s) sprijinã, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase.
    (3) Atribuţiile prevãzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
    (4) Consiliile locale ale sectoarelor exercitã şi alte atribuţii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
     ART. 82
    Consiliul General al Municipiului Bucureşti se constituie, funcţioneazã şi îndeplineşte atribuţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplicã în mod corespunzãtor.
     ART. 83
    (1) Primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţioneazã în condiţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege pentru aceştia, cu excepţia celor referitoare la consultarea populaţiei prin referendum, organizat pentru soluţionarea problemelor locale de interes deosebit, şi la mãsurile prevãzute de lege pentru desfãşurarea adunãrilor publice, care se exercitã numai de primarul general al municipiului Bucureşti.
    (2) Primarilor şi viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti li se aplicã în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
    (3) Primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti funcţioneazã şi îndeplinesc atribuţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primarii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, care se aplicã în mod corespunzãtor.
    (4) Primarului general şi viceprimarilor municipiului Bucureşti li se aplicã în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
     ART. 84
    Secretarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi secretarului general al municipiului Bucureşti le sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile cap. X.
     ART. 85
    Hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii şi pentru autoritãţile administraţiei publice locale organizate în sectoarele municipiului Bucureşti.
     ART. 86
    (1) Primarul general al municipiului Bucureşti împreunã cu primarii sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o datã pe lunã, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puţin 3 primari de sectoare. La şedinţe se analizeazã modul în care sunt duse la îndeplinire hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general şi se prezintã informãri reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activitãţi necesare în vederea bunei funcţionãri a administraţiei municipiului Bucureşti. La şedinţe participã de drept şi prefectul municipiului Bucureşti.
    (2) Primarii sectoarelor participã de drept la şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi pot avea intervenţii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
    (3) La şedinţele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot participa preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
    (4) Preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sã intervinã la discuţii, fãrã a avea drept de vot.

     CAP. VI
    Consiliul judeţean

    SECŢIUNEA 1
    Constituirea şi componenţa consiliului judeţean

     ART. 87
    (1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituitã la nivel judeţean pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale, orãşeneşti şi municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean.
    (2) Consiliul judeţean este compus din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.

     ART. 88
    (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numãrul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statisticã la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precedã alegerile, dupã cum urmeazã:

───────────────────────────────────────────────
       Numãrul Numãrul
    locuitorilor judeţului consilierilor
───────────────────────────────────────────────
 – pânã la 350.000- 30
 – între 350.001-500.000- 32
 – între 500.001-650.000 -34
 – peste 650.000 -36
───────────────────────────────────────────────

    (2) Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completeazã cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.

     ART. 89
(1) Validarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, în camera de consiliu a tribunalului, de cãtre preşedintele tribunalului sau înlocuitorul acestuia, dupã îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 334/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Invalidarea alegerii preşedintelui consiliului judeţean se poate pronunţa în cazurile prevãzute la art. 31 alin. (4).
    (3) Rezultatul validãrii sau invalidãrii alegerii preşedintelui consiliului judeţean se aduce la cunoştinţã publicã.
    (4) Hotãrârea de validare sau invalidare a preşedintelui consiliului judeţean poate fi atacatã de cei interesaţi la curtea de apel în termen de douã zile de la aducerea la cunoştinţã publicã.
    (5) Curtea de apel se pronunţã în termen de douã zile de la sesizare, hotãrârea fiind definitivã şi irevocabilã.
    (6) În termen de douã zile de la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii de validare, preşedintele consiliului judeţean care a fost validat depune în faţa preşedintelui tribunalului şi a prefectului, în şedinţã publicã, urmãtorul jurãmânt în limba românã: «Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii şi sã fac, cu bunã-credinţã, tot ceea ce stã în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor judeţului …. . Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!»
    (7) Preşedintele consiliului judeţean care refuzã sã depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept.
    (8) Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formulã religioasã.
    (9) În caz de invalidare a alegerii preşedintelui consiliului judeţean sau demisie, se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 59 alin. (2).

     ART. 89^1
    (1) Constituirea consiliilor judeţene se face în termen de 3 zile de la data depunerii jurãmântului de cãtre preşedintele consiliului judeţean. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de cãtre preşedintele consiliului judeţean. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau un reprezentat al acestuia.
    (2) Şedinţa este legal constituitã dacã participã cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor judeţeni aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceastã majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste douã zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o nouã convocare de cãtre preşedintele consiliului judeţean, peste alte douã zile, în aceleaşi condiţii.
    (3) În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la aceastã ultimã convocare, din cauza absenţei fãrã motive temeinice a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, urmând sã fie completate cu supleanţi conform procedurilor prevãzute la alin. (2).
    (4) Dacã locurile vacante nu pot fi completate cu supleanţi înscrişi pe listele de candidaţi respective, se va proceda la organizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    (5) Dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean prin care se declarã vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacatã de cei în cauzã la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea instanţei este definitivã şi irevocabilã.
    (6) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este consideratã motivatã dacã se face dovada cã aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a fãcut imposibilã prezenţa acestora, a unei deplasãri în strãinãtate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţã majorã.

     ART. 89^2
    (1) Lucrãrile şedinţei de constituire sunt conduse de preşedintele consiliului judeţean.
    (2) Pentru validarea mandatelor, consiliile judeţene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga duratã a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3-5 consilieri aleşi.
    (3) Comisia de validare examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier judeţean şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.
    (4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier judeţean numai în cazul în care se constatã încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului judeţean s-a fãcut prin fraudã electoralã, constatatã în condiţiile Legii pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
    (5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabeticã, cu votul deschis al majoritãţii consilierilor judeţeni prezenţi la şedinţã. Persoana al cãrei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participã la vot.

     ART. 89^3
    (1) Hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţã, de la comunicare.
    (2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţã în cel mult 15 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã.

     ART. 90
    Dispoziţiile art. 32-34 se aplicã în mod corespunzãtor şi consilierilor judeţeni.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile consiliului judeţean

     ART. 91
    (1) Consiliul judeţean îndeplineşte urmãtoarele categorii principale de atribuţii:
    a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societãţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socialã a judeţului;
    c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
    d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
    e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionalã;
    f) alte atribuţii prevãzute de lege.
    (2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. a), consiliul judeţean:

    a) alege, din rândul consilierilor judeţeni, 2 vicepreşedinţi;

    b) hotãrãşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societãţi comerciale de interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;
    c) aprobã regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societãţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    d) exercitã, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzãtoare participaţiilor deţinute la societãţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
    e) numeşte, sancţioneazã şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în condiţiile legii, pentru conducãtorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), consiliul judeţean:
    a) aprobã, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virãrile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
    b) aprobã, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publicã localã prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;
    c) stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
    d) adoptã strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobã şi urmãreşte, în cooperare cu autoritãţile administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti interesate, mãsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
    e) stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanisticã generalã a acestuia şi a unitãţilor administrativ-teritoriale componente; urmãreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autoritãţile administraţiei publice locale comunale, orãşeneşti sau municipale implicate;
    f) aprobã documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.
    (4) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean:
    a) hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publicã a judeţului, dupã caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
    b) hotãrãşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a judeţului, dupã caz, în condiţiile legii;
    c) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
    (5) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean:
    a) asigurã, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:
    1. educaţia;
    2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socialã;
    3. sãnãtatea;
    4. cultura;
    5. tineretul;
    6. sportul;
    7. ordinea publicã;
    8. situaţiile de urgenţã;
    9. protecţia şi refacerea mediului;
    10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitecturã, a parcurilor, grãdinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
    11. evidenţa persoanelor;
    12. podurile şi drumurile publice;
    13. serviciile comunitare de utilitate publicã de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;
    14. alte servicii publice stabilite prin lege;
    b) sprijinã, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
    c) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
    d) acordã consultanţã în domenii specifice, în condiţiile legii, unitãţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.
    (6) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. e), consiliul judeţean:
    a) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori strãine, inclusiv cu parteneri din societatea civilã, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
    b) hotãrãşte, în condiţiile legii, înfrãţirea judeţului cu unitãţi administrativ-teritoriale din alte ţãri;
    c) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitãţi administrativ-teritoriale din ţarã ori din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune.
     ART. 92
    Persoanele împuternicite sã reprezinte interesele unitãţii administrativ-teritoriale în societãţi comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitarã şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotãrâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politicã rezultatã dupã alegerile locale.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Funcţionarea consiliului judeţean

     ART. 93
    (1) Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofã.
    (2) Consiliul judeţean îşi exercitã mandatul de la data constituirii pânã la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
     ART. 94
    (1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţã ordinarã în fiecare lunã, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.
    (2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresatã preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesitã adoptarea de mãsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlãturarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apãrarea ordinii şi liniştii publice.
    (3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
    (4) În caz de forţã majorã şi de maximã urgenţã pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndatã.
    (5) În invitaţia la şedinţã se vor preciza data, ora, locul desfãşurãrii şi ordinea de zi a acesteia.
    (6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se aflã în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţã ordinarã, aceasta se va face de cãtre vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107.
    (7) Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţã locuitorilor judeţului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
    (8) În judeţele în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţã publicã şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
    (9) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei.
     ART. 95
    (1) Şedinţele consiliului judeţean se desfãşoarã legal în prezenţa majoritãţii consilierilor judeţeni în funcţie.
    (2) Prezenţa consilierilor judeţeni la şedinţã este obligatorie. Cazurile în care se considerã cã absenţa este determinatã de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean. În situaţia în care un consilier judeţean absenteazã de douã ori consecutiv fãrã motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.
     ART. 96
    (1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107.
    (2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107, şedinţa va fi condusã de celãlalt vicepreşedinte sau de un consilier judeţean, ales cu votul majoritãţii consilierilor judeţeni prezenţi.
     ART. 97
    (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altã majoritate.
    (2) Proiectele de hotãrâri pot fi propuse de consilieri judeţeni, de preşedintele consiliului judeţean, de vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetãţeni. Redactarea proiectelor se face de cãtre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitãţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
    (3) Hotãrârile se semneazã de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemneazã de secretarul judeţului.
     ART. 98
    Dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi ale art. 54 se aplicã în mod corespunzãtor.
     ART. 99
    (1) Consiliul judeţean se dizolvã de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum judeţean.
    (2) Secretarul judeţului sau orice altã persoanã interesatã sesizeazã instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevãzute la alin. (1). Instanţa analizeazã situaţia de fapt şi se pronunţã cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotãrârea instanţei este definitivã şi se comunicã prefectului.
    (3) Consiliul judeţean poate fi dizolvat prin referendum judeţean, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 20% din numãrul cetãţenilor cu drept de vot, înscrişi pe listele electorale ale unitãţii administrativ-teritoriale.
    (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevãzut la alin. (3) se suportã din bugetul judeţean.
    (5) Referendumul judeţean este organizat, în condiţiile legii, de o comisie compusã din prefect, un reprezentant al consiliului judeţean desemnat prin hotãrâre a consiliului judeţean şi un judecãtor de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.
    (6) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeţean înceteazã înainte de termen dacã s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al voturilor valabil exprimate.
    (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judeţean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judeţean sau, dupã caz, de la validarea rezultatului referendumului.
    (8) Pânã la constituirea noului consiliu judeţean, problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de secretarul judeţului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Internelor şi Reformei Administrative*).

     ART. 100
    Mandatul de consilier judeţean se suspendã în condiţiile art. 56.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean
     ART. 101
    (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii sãi 2 vicepreşedinţi.

    (2) Vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majoritãţii consilierilor judeţeni în funcţie.

    (3) Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numãrul acestora. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeţean.

    (4) Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunarã, ca unicã formã de remunerare a activitãţii corespunzãtoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintã baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determinã în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiazã de sporul de vechime în muncã şi nici de alte sporuri prevãzute de lege.
    (5) Durata mandatului constituie vechime în muncã şi în specialitatea studiilor absolvite.
     ART. 102
    (1) Preşedintele consiliului judeţean reprezintã judeţul în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi strãine, precum şi în justiţie.
    (2) Preşedintele consiliului judeţean rãspunde în faţa alegãtorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
    (3) Aparatul de specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucurã de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.

     ART. 102^1
    Preşedintelui consiliului judeţean i se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 69, 70, art. 71 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 72.

     ART. 103
    (1) Preşedintele consiliului judeţean rãspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegatã, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.
    (2) Preşedintele consiliului judeţean asigurã respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
     ART. 104
    (1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele categorii principale de atribuţii:
    a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societãţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
    c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
    d) atribuţii privind relaţia cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;
    e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
    f) alte atribuţii prevãzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
    (2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. a), preşedintele consiliului judeţean:
    a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societãţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
    b) numeşte, sancţioneazã şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:
    a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune mãsurile necesare pentru pregãtirea şi desfãşurarea în bune condiţii a acestora;
    b) prezintã consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotãrârilor consiliului judeţean;
    c) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de muncã, în condiţiile legii, pentru conducãtorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
    (4) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), preşedintele consiliului judeţean:
    a) exercitã funcţia de ordonator principal de credite;
    b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevãzute de lege;
    c) urmãreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea mãsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
    d) iniţiazã, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.
    (5) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), preşedintele consiliului judeţean:
    a) îndrumã metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activitãţile de stare civilã şi autoritate tutelarã desfãşurate în comune şi oraşe;
    b) poate acorda, fãrã platã, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţã tehnicã, juridicã şi de orice altã naturã consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresã a acestora.
    (6) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) lit. e), preşedintele consiliului judeţean:
    a) coordoneazã realizarea serviciilor publice şi de utilitate publicã de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes judeţean;
    b) ia mãsuri pentru organizarea executãrii şi executarea în concret a activitãţilor din domeniile prevãzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);
    c) ia mãsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuãrii serviciilor publice şi de utilitate publicã de interes judeţean prevãzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;
    d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotãrâre a consiliului judeţean;
    e) coordoneazã şi controleazã organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publicã de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
    f) coordoneazã şi controleazã realizarea activitãţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.
    (7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevãzute la alin. (6).
     ART. 105

    (1) Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct, format din maximum 4 persoane.

    Alin. (1) al art. 105 a fost modificat de pct. 4 al art. X din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009.

    (2) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.
    (3) Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean îşi desfãşoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui consiliului judeţean.
    (4) Atribuţiile personalului compartimentului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean.
     ART. 106
    (1) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunoştinţã publicã sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.
    (2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
     ART. 107
    (1) În cazul suspendãrii preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majoritãţii consilierilor judeţeni în funcţie.
    (2) În celelalte cazuri de absenţã a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
     ART. 108
    (1) Vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi pãstreazã calitatea de consilier judeţean.

     CAP. VII
    Iniţiativa cetãţeneascã

     ART. 109
    (1) Cetãţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a cãror razã domiciliazã, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotãrâri.
    (2) Promovarea unui proiect de hotãrâre poate fi iniţiatã de unul sau de mai mulţi cetãţeni cu drept de vot, dacã acesta este susţinut prin semnãturi de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unitãţii administrativ-teritoriale respective.
     ART. 110
    (1) Iniţiatorii depun la secretarul unitãţii administrativ-teritoriale forma propusã pentru proiectul de hotãrâre. Proiectul va fi afişat spre informare publicã prin grija secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.
    (2) Iniţiatorii asigurã întocmirea listelor de susţinãtori pe formulare puse la dispoziţie de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
    (3) Listele de susţinãtori vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numãrul actului de identitate şi semnãturile susţinãtorilor.
    (4) Listele de susţinãtori pot fi semnate numai de cetãţenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unitãţii administrativ-teritoriale respective, al cãrei consiliu local sau judeţean urmeazã sã dezbatã proiectul de hotãrâre în cauzã.
     ART. 111
    Dupã depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de cãtre secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, proiectul de hotãrâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judeţean, dupã caz.

     CAP. VIII
    Administratorul public

     ART. 112
    (1) La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numãrului maxim de posturi aprobate.
    (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bazã de concurs.
    (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.
    (4) Primarul poate delega cãtre administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
     ART. 113
    (1) La nivelul judeţelor, preşedintele consiliului judeţean poate propune consiliului judeţean înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numãrului maxim de posturi aprobate.
    (2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de preşedintele consiliului judeţean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul judeţean. Numirea în funcţie se face pe bazã de concurs.
    (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu preşedintele consiliului judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judeţean.
    (4) Preşedintele consiliului judeţean poate delega cãtre administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
     ART. 114
    (1) Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
    (2) Recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitarã se fac pe baza unei proceduri specifice de cãtre consiliile de administraţie ale acestora şi sunt aprobate prin hotãrâri ale consiliilor locale şi consiliilor judeţene respective.

     CAP. IX
    Actele autoritãţilor administraţiei publice locale şi comunicarea acestora

     ART. 115
    (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:
    a) primarul emite dispoziţii;
    b) consiliul local adoptã hotãrâri;
    c) consiliul judeţean adoptã hotãrâri.
    (2) Dispoziţiile primarului se comunicã în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la semnarea lor.
    (3) Hotãrârile consiliului local se comunicã în mod obligatoriu:
    a) primarului unitãţii administrativ-teritoriale;
    b) prefectului judeţului.
    (4) Hotãrârile consiliului judeţean se comunicã în mod obligatoriu prefectului judeţului.
    (5) Comunicarea actelor între autoritãţile administraţiei publice locale şi cu prefectul judeţului se efectueazã prin intermediul secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.
    (6) Actele autoritãţilor administraţiei publice locale se vor aduce la cunoştinţã publicã prin grija secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.
    (7) Dispoziţiile primarului, hotãrârile consiliului local şi hotãrârile consiliului judeţean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi reglementeazã activitatea.

     CAP. X
    Secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale

     ART. 116
    (1) Fiecare unitate administrativ-teritorialã şi subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucurã de stabilitate în funcţie.

    (1^1) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupã funcţia de secretar, precum şi funcţii de conducere din aparatul propriu de specialitate al unitãţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitate.

    (2) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.
    (3) Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudã de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
    (4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unitãţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publicã şi funcţionarii publici.
     ART. 117
    Secretarul unitãţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii:
    a) avizeazã, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotãrârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
    b) participã la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
    c) asigurã gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;
    d) organizeazã arhiva şi evidenţa statisticã a hotãrârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotãrârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;
    e) asigurã transparenţa şi comunicarea cãtre autoritãţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevãzute la lit. a), în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    f) asigurã procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrãrilor de secretariat, comunicã ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redacteazã hotãrârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
    g) pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia;
    h) alte atribuţii prevãzute de lege sau însãrcinãri date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, dupã caz.

     CAP. XI
    Contravenţii şi sancţiuni

     ART. 118
    (1) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 5.000 lei urmãtoarele fapte:
    a) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţã, a hotãrârilor consiliului local de cãtre primar;
    b) nepunerea în aplicare, cu rea-credinţã, a hotãrârilor consiliului judeţean de cãtre preşedintele consiliului judeţean;
    c) neprezentarea în termenul prevãzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unitãţii administrativ-teritoriale de cãtre primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean, din culpa lor;
    d) neprezentarea de cãtre primar sau preşedintele consiliului judeţean a rapoartelor prevãzute de lege, din culpa lor;
    e) neluarea mãsurilor necesare, stabilite de lege, de cãtre primar sau preşedintele consiliului judeţean, în calitatea acestora de reprezentanţi ai statului în unitãţile administrativ-teritoriale.
    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre prefect, în calitatea sa de autoritate publicã, reprezentant al Guvernului pe plan local.
    (3) Dispoziţiile prezentului articol se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

     CAP. XII
    Bunuri şi lucrãri publice

    SECŢIUNEA 1
    Administrarea bunurilor

     ART. 119
    Constituie patrimoniu al unitãţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unitãţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
     ART. 120
    (1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.
    (2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
     ART. 121
    (1) Domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele prevãzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitãţile prevãzute de lege.
    (2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel.
    (3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, a consiliului judeţean, cu votul majoritãţii consilierilor locali sau judeţeni, dupã caz, în funcţie.
    (4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local.
     ART. 122
    Toate bunurile aparţinând unitãţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintã anual de cãtre primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionãrii bunurilor.
     ART. 123
    (1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotãrãsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, dupã caz, sã fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, sã fie concesionate ori sã fie închiriate. Acestea hotãrãsc cu privire la cumpãrarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
    (2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publicã, organizatã în condiţiile legii.
    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau judeţene hotãrãsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privatã a unitãţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii, constructorii de bunã-credinţã ai acestora beneficiazã de un drept de preempţiune la cumpãrarea terenului aferent construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, dupã caz.
    (4) Proprietarii construcţiilor prevãzute la alin. (3) sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotãrârii consiliului local sau judeţean şi îşi pot exprima opţiunea de cumpãrare în termen de 15 zile de la primirea notificãrii.
     ART. 124
    Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţã gratuitã, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publicã sau privatã localã ori judeţeanã, dupã caz, persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãşoarã activitate de binefacere sau de utilitate publicã ori serviciilor publice.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Lucrãrile publice

     ART. 125
    Consiliile locale sau consiliile judeţene pot contracta prin licitaţie efectuarea de lucrãri şi servicii de utilitate publicã, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judeţean.
     ART. 126
    Lucrãrile de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, se executã numai pe baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local ori de consiliul judeţean şi numai pe baza unei licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege.
     ART. 127
    Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul, municipiul şi judeţul se elaboreazã, se aprobã şi se finanţeazã în conformitate cu prevederile legii.

     CAP. XIII
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

     ART. 128
    Consilierii locali sau judeţeni, dupã caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, rãspund, dupã caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele sãvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
     ART. 129
    Judeţul Ilfov are reşedinţa în municipiul Bucureşti.
     ART. 130
    Prevederile art. 57 alin. (4) şi ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcţie a viceprimarilor, a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene se aplicã dupã alegerile autoritãţilor administraţiei publice locale din anul 2008.
     ART. 131
    Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) şi ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi în cazul în care, din diferite motive, dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetãţenilor aparţinând unei minoritãţi naţionale scade sub procentul prevãzut la art. 19.
     ART. 132*)
    Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

     ART. 133
    (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) Pe aceeaşi datã se abrogã Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificãrile ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) şi art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004**) privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 215/2001 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 286/2006:
    "Art. II. – (1) Secretarii comunelor care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îşi pot pãstra funcţia publicã cu obligaţia ca, în termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sã absolve o formã de învãţãmânt superior de lungã duratã în specialitatea ştiinţe juridice sau administraţie publicã, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
    (2) Pânã la data de 31 decembrie 2006, sub sancţiunea încetãrii raportului de serviciu, aceştia vor prezenta documente care dovedesc situaţia lor şcolarã, care sã le permitã îndeplinirea în termen a obligaţiei prevãzute mai sus."

                                

 Leave a Reply

(necesar)

(required)


*