LEGE nr. 340 din 12 iulie 2004

 

LEGE nr. 340 din 12 iulie 2004
privind prefectul si institutia prefectului*)

     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
    (2) Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative.
    (3) Prefectul este garantul respectãrii legii şi a ordinii publice la nivel local.
    (4) Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
    (5) Atribuţiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului**).

     ART. 2
    (1) Pentru exercitarea de cãtre prefect a prerogativelor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor legi se organizeazã şi funcţioneazã instituţia prefectului, sub conducerea prefectului.
    (2) Instituţia prefectului este o instituţie publicã cu personalitate juridicã, cu patrimoniu şi buget propriu.
    (3) Prefectul este ordonator terţiar de credite.
    (4) Structura organizatoricã şi modul de funcţionare ale instituţiei prefectului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului*).

     ART. 3
    (1) Sediul instituţiei prefectului, denumit prefecturã, este în municipiul reşedinţã de judeţ, într-un imobil proprietate publicã a statului, a judeţului sau a municipiului, dupã caz.
    (2) Pentru municipiul Bucureşti, respectiv judeţul Ilfov, sediul instituţiei prefectului este în municipiul Bucureşti.
     ART. 4
    (1) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale.
    (2) Lista serviciilor publice deconcentrate prevãzute la alin. (1) se aprobã şi se actualizeazã la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a primului-ministru.
     ART. 5
    Activitatea prefectului se întemeiazã pe principiile:
    a) legalitãţii, imparţialitãţii şi obiectivitãţii;
    b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
    c) eficienţei;
    d) responsabilitãţii;
    e) profesionalizãrii;
    f) orientãrii cãtre cetãţean.
     ART. 6
    (1) Capacitatea juridicã de drept public a instituţiei prefectului se exercitã în exclusivitate de cãtre prefect.
    (2) Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului se realizeazã de cãtre prefect sau de cãtre o persoanã anume desemnatã prin ordin al acestuia.
     ART. 7
    (1) Activitatea instituţiei prefectului este finanţatã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, şi din alte surse legal constituite.
    (2) Instituţia prefectului poate beneficia de programe cu finanţare internaţionalã.
     ART. 8
    (1) Conducãtorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligaţia sã transmitã prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înainteazã conducãtorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
    (2) Situaţiile financiare privind execuţia bugetarã, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul prefectului privind situaţiile financiare se înainteazã conducãtorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
    (3) Avizele prefectului prevãzute la alin. (1) şi (2) sunt consultative.
     ART. 9
    (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi.
    (2) Atribuţiile subprefectului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului*).

     ART. 10
    Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici.
     ART. 11
    Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altã parte, nu existã raporturi de subordonare.

     CAP. II
    Drepturile şi îndatoririle prefecţilor şi subprefecţilor

     ART. 12
    (1) Prefecţii şi subprefecţii care nu deţin o locuinţã proprietate personalã în municipiul reşedinţã de judeţ în care au fost numiţi beneficiazã de o indemnizaţie de instalare egalã cu 3 salarii de bazã brute, precum şi de locuinţã de serviciu corespunzãtoare, în condiţiile legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcţiei.
    (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) cheltuielile privind chiria locuinţei de serviciu, cele pentru transportul prefecţilor şi subprefecţilor şi al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care îşi are sediul instituţia prefectului, şi cele de instalare sunt suportate din bugetul instituţiei prefectului.
    (3) Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu se încheie pe perioada exercitãrii funcţiei de prefect, respectiv de subprefect. La data încetãrii exercitãrii funcţiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de închiriere înceteazã de drept.
     ART. 13
    Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la grevã.
     ART. 14
    Prefecţii şi subprefecţii nu pot sã înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.
     ART. 15
    Prefecţii şi subprefecţii au obligaţia sã informeze conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ori de câte ori cãlãtoresc în afara judeţului.
     ART. 16
    Ca reprezentant al Guvernului, prefectului în funcţie i se acordã onoruri militare, în condiţiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judeţului.
     ART. 17
    Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii cãreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din funcţia publicã.
     ART. 18
    Prefectul şi subprefectul rãspund, dupã caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele sãvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.

     CAP. III
    Atribuţiile prefectului

     ART. 19
    (1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
    a) asigurã, la nivelul judeţului sau, dupã caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotãrârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
    b) acţioneazã pentru realizarea în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune mãsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
    c) acţioneazã pentru menţinerea climatului de pace socialã şi a unei comunicãri permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantã prevenirii tensiunilor sociale;
    d) colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale pentru determinarea prioritãţilor de dezvoltare teritorialã;
    e) verificã legalitatea actelor administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului;
    f) asigurã, împreunã cu autoritãţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a mãsurilor de pregãtire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţã;
    g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţã, mãsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevãzute în bugetul propriu cu aceastã destinaţie;
    h) utilizeazã, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logisticã de intervenţie în situaţii de crizã, în scopul desfãşurãrii în bune condiţii a acestei activitãţi;
    i) dispune mãsurile corespunzãtoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apãrarea drepturilor şi a siguranţei cetãţenilor, prin organele legal abilitate;
    j) asigurã realizarea planului de mãsuri pentru integrare europeanã;
    k) dispune mãsuri de aplicare a politicilor naţionale hotãrâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeanã;
    l) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţarã şi din strãinãtate, în vederea promovãrii intereselor comune;
    m) asigurã folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unitãţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
    (2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însãrcinãrile stabilite de Guvern.
     ART. 20
    Prefectul poate verifica mãsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorialã şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii mãsurilor necesare, în condiţiile legii.
     ART. 21
    (1) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducãtor al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condiţiile legii.
    (2) Prefectul poate propune miniştrilor şi conducãtorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducãtorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.
     ART. 22
    (1) În fiecare judeţ funcţioneazã un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducãtorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul respectiv.
    (2) La lucrãrile colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a cãror prezenţã este consideratã necesarã.
    (3) Colegiul prefectural se convoacã de cãtre prefect cel puţin o datã pe lunã şi oricând se considerã cã este necesar.
    (4) Atribuţiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitãţii serviciilor publice deconcentrate care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localitãţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotãrâre a Guvernului*).

     ART. 23
    (1) Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, dupã caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cazuri care necesitã adoptarea de mãsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlãturarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apãrarea ordinii şi liniştii publice.
    (2) În caz de forţã majorã şi de maximã urgenţã pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitãţilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndatã a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
     ART. 24
    În situaţii de urgenţã sau de crizã autoritãţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au obligaţia sã informeze şi sã sprijine prefectul pentru rezolvarea oricãrei probleme care pune în pericol ori afecteazã siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurãtor.
     ART. 25
    Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul solicitã instituţiilor publice şi autoritãţilor administraţiei publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate sã i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.

     CAP. IV
    Actele prefectului

     ART. 26
    (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii.
    (2) Ordinele prin care se stabilesc mãsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupã consultarea conducãtorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale.
    (3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publicã, potrivit legii.
     ART. 27
    (1) Ordinul prefectului, care conţine dispoziţii normative, devine executoriu numai dupã ce a fost adus la cunoştinţã publicã. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicãrii cãtre persoanele interesate.
    (2) Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţã produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţã şi sunt executorii.
    (3) Ordinele cu caracter normativ se comunicã de îndatã Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
    (4) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacã le considerã nelegale sau netemeinice.
     ART. 28
    (1) Prefecţii sunt obligaţi sã comunice ordinele emise potrivit art. 26 alin. (2) conducãtorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale pot propune Guvernului mãsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacã le considerã nelegale.
    (2) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale.
     ART. 29
    Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate sã comunice de îndatã prefecţilor actele cu caracter normativ emise în domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.

     CAP. V
    Cancelaria prefectului şi oficiile prefecturale

     ART. 30
    (1) În cadrul instituţiei prefectului se organizeazã şi funcţioneazã cancelaria prefectului.

    (2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmãtoarele funcţii de execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant şi secretarul cancelariei.

    (2^1) Numãrul maxim de posturi din cancelaria prefectului este de 4.

    (3) Funcţia de secretar al cancelariei se asimileazã din punct de vedere al salarizãrii cu funcţia de şef de cabinet. Pot fi numite în funcţia de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare sau medii, în condiţiile legii.
    (4) Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcţie de cãtre prefect.
    (5) Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desfãşoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitãrii funcţiei publice de cãtre înaltul funcţionar public.
    (6) Activitatea cancelariei prefectului este coordonatã de director, care rãspunde în faţa prefectului în acest sens.
    (7) Salarizarea personalului din cadrul cancelariei prefectului se face potrivit anexei nr. I – cap. II lit. B – la Ordonanţa Guvernului nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 112/2005, cu modificãrile ulterioare.
     ART. 31
    (1) Prefectul poate organiza, prin ordin, în cadrul numãrului de posturi şi al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. În municipiul Bucureşti se pot organiza oficii prefecturale în fiecare sector.
    (2) Ordinul prefectului de înfiinţare şi organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
    (3) Oficiile prefecturale fac parte integrantã din instituţia prefectului.
    (4) Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de cãtre un şef al oficiului prefectural.
    (5) Funcţia de şef al oficiului prefectural este echivalentã cu funcţia de director executiv.
    (6) Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al şefului oficiului prefectural se fac de cãtre prefect, în condiţiile legii.

     CAP. VI
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

     ART. 32
    Prevederile art. 7, 8 şi 17 se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2006.
     ART. 33
    Prevederile prezentei legi se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999*) privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, şi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001**), republicatã.
————-
    *) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
    **) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 şi a fost modificatã şi completatã prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 privind unele mãsuri pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, şi prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

     ART. 34
    Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1 "Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti" a cap. VIII "Prefectul" şi ale art. 154 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare***), precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogã.
———–
    ***) Prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1 "Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti"din cap. VIII "Prefectul" şi ale art. 154 alin. (2) au fost abrogate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi şi anterior republicãrii Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005 care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 340/2004 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 179/2005:
    "Art. II. – Funcţiilor publice de prefect şi de subprefect nu le sunt aplicabile prevederile art. XVI alin. (4)****) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
————
    ****) Alin. (4) al art. XVI din Legea nr. 161/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a fost abrogat prin Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006.

    Art. III. – (1) Prefecţii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi cei care vor ocupa posturile rãmase vacante dupã data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã şi pânã la 31 decembrie 2005 pot fi numiţi în funcţii publice de prefect în urma promovãrii unui examen de atestare pe post.
    (2) Subprefecţii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi cei care vor ocupa posturile rãmase vacante dupã data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã şi pânã la 31 decembrie 2005 pot fi numiţi în funcţii publice de subprefect în urma promovãrii unui examen de atestare pe post.
    (3) Pot participa la examenul de atestare pe post şi pot ocupa funcţiile publice în condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 15*) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia celor prevãzute la lit. c)-e).
———–
    *) Legea nr. 188/1999 a fost ulterior republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, iar vechiul art. 15 a devenit art. 16.

    (4) Persoanele care nu promoveazã examenul de atestare pe post, în condiţiile legii, vor fi eliberate din funcţiile deţinute.
    (5) Numirea în funcţii publice a persoanelor prevãzute la alin. (1) şi (2) se face începând cu data de 1 ianuarie 2006.
    (6) Condiţiile de organizare şi desfãşurare a examenului de atestare pe post se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    (7) Examenul de atestare pe post este gestionat de comisia pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici numitã prin decizie a primului-ministru.
    Art. IV. – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, funcţia publicã de secretar general al prefecturii se transformã în funcţia publicã de subprefect.
    (2) Secretarii generali ai prefecturii în funcţie la data de 31 decembrie 2005 ca urmare a promovãrii concursului organizat pentru ocuparea funcţiei publice respective sunt numiţi în funcţia publicã de subprefect începând cu data de 1 ianuarie 2006.
    (3) Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, atribuţiile stabilite prin actele normative în vigoare în competenţa secretarului general al prefecturii se exercitã de cãtre unul dintre subprefecţi, desemnat prin ordin al prefectului."

 Leave a Reply

(necesar)

(required)


*